E duminica dimineata, un sfarsit de saptamana; o saptamana destul de grea, presarata cu examene, dar si cu un final de capitol, a cartii mele, a cartii ei. M-am trezit crezand ca a fost un cosmar, un vis urat, o chestie de genu: "sper sa nu". Dar se pare ca a fost , ceea ce nu imi doream, a fost realitate. Am realizat asta foarte greu,debia cand incepeam sa ma dezmortesc , si privind spre inbox-ul telefonului, care din pacate acum este gol. Nimic nu imi prevestea o zi frumoasa, nu mai era acolo acel "buna dimineata" insotit de o inimioara sau un pupic,care ma facea bucuros orice ar fi fost. Au fost ,au trecut,acele clipe, dar cel mai important este ca nu oricum; mereu va fi acolo, va avea locul ei!

Va doresc o zi frumoasa !